Categorii
Vanzari

Pretul cerealelor pe piata din Romania pentru luna aprilie 2012

Pe baza unei analize de piata si a datelor preluate de site-ul oficial al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale”, pretul cerealelor pentru luna aprilie ramane foarte stabil, iar in continuare sunt redate cateva date informative. Pretul orzului in principalele judete ale tarii noastre inregistreaza o minima de 0,50 lei/kg in judetele Covasna si Teleorman, care se mentine pe toata perioada de 2 saptamani analizata intre 9 si 22 aprilie 2012. Pretul maxim al orzului se inregistreaza in in judetul Bistrita-Nasaud de 1,6 lei/kg in aceeasi perioada analizata 9-22 aprilie 2012.
Pretul mediu de vanzara a unu kilogram de orz, pentru saptamana 9-15 aprilie 2012 este de 0,969 lei/kg, iar pentru saptamana 16-22 aprilie este de 0,965 lei/kg. In concluzie pretul mediu al orzului la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile din tara noastra ramane neschimbat in perioada 9-22 aprilie.

Pretul porumbului in principalele judete din Romania inregistreaza o minima de 0,70 lei/kg in judetul Teleorman in saptamana 9-15 aprilie si 0,65 lei/kg tot in judetul Teleorman in saptamana 15-22 aprilie.
Pretul maxim al porumbului se observa in judetul Constanta, de 1,5 lei/kg in saptamana 9-15 aprilie si se mentine la acelasi pret si in saptamana 16-22 aprilie.

Pretul mediu pentru saptamana 9-15 aprilie 2012 este de 0,95 lei/kg, iar pentru saptamana 16-22 aprilie este de 0,94 lei/kg.
In concluzie pretul porumbului la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile din tara noastra are o tendinta foarte mica, de scadere, aproape nesemnificativa pentru cele 2 saptamani din luna aprilie 2012, analizate anterior.
In ceea ce priveste pretul porumbul pe piata nationala la nivel de regiuni, vanzarile en-gros se fac la preturile medii dupa cum urmeaza:
– Banat – 716,29 lei/tona;
– Oltenia – 752,27 lei/tona;
– Muntenia – 787,20 lei/tona.
Pretul graului in principalele judete din Romania inregistreaza o minima de 0,60 lei/kg in judetul Harghita in saptamana 9 -15 aprilie, adica o scadere de pret fata de prima saptamana din luna aprilie, care pentru acelasi judet inregistreaza o valoare minima de 0,70 lei/kg.
Pretul maxim al graului se observa in prima saptamana, in judetul Bistrita-Nasaud de 1,6 lei/kg, iar in saptamana 9-15 aprilie cea mai mare cotatie este in judetul Ilfov de 1,5 lei/kg.
Pretul mediu pentru prima saptamana din aprilie 2012 este de 0,98 lei/kg, iar pentru saptamana a 2-a este de 0,82 lei/kg.
In concluzie pretul graului la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile din tara noastra are o tendinta de scadere de la inceputul lunii, aprilie 2012, pana la mijlocul lunii.
In ceea ce priveste graul de panificatie si cel furajer pe piata nationala la nivel de regiuni, vanzarile en-gros se fac la preturile medii dupa cum urmeaza:
1) Grau de panificatie:
– Oltenia – 782,35 lei/tona;
– Banat – 796,22 lei/tona;
– Muntenia – 814,32 lei/tona
2) Grau furajer:
– Banat – 660,17 lei/tona;
– Oltenia – 678,73 lei/tona;
– Muntenia – 719,77 lei/tona.

Categorii
Afaceri

Cultivarea soiei in Romania necesita cunoasterea parametrilor tehnologici

Soia este o planta leguminoasa originara din Asia, fiind folosita inca din timpuri stravechi ca planta de cultura in China, nefiind date exacte inregistrate desprea vechimea plantei. Din China, a patruns in Orientul Indepartat.

Soia este o planta anuala erbacee care apartine genului Glycine, care cuprinde numeroase specii, printre care si cea mai importanta, Glycine hispida care cuprinde la randul ei patru subspecii.

Soia-proprietati si importanta:
– Soia este o planta “oleoproteinoasa”care se cultiva in multe tari ale lumii si avand o multitudine de intrebuintari in industria alimentara, zootehnica si alte industrii nonalimentare.
– In alimentatia omului se utilizeaza semintele si pastaile nemature pentru prepararea de diferite mancaruri. De asemenea, semintele mature pot fi utilizate in diferite retete culinare. Plantutele tinere cu cotiledoane si primele frunzulite sunt utilizate pentru prepararea de salata.
– Semintele sunt bogate in substante proteice (27,0 – 50,0%) si grasimi (17,2 – 26,9%).
– Din boabe de soia se fabrica ulei, margarina, lapte, conserve, la fabricarea produselor de panificatie si a pastelor fainoase, a ciocolatei, cafelei, cacao, branzei, etc.
– Faina de soia, in cantitati reduse (10 – 15%), in amestec cu faina de grau, determina obtinerea unei paini mai hranitoare, se poate folosi ca adaosuri la supe si pentru realizarea concentratelor proteice, proteinelor texturate (“carne vegetala”) si ca substituenti ai carnii intr-o serie de preparate culinare.
– In furajarea animalelor se utilizeaza sroturile de soia ramase dupa extragerea uleiului ca sursa proteica de baza in obtinerea furajelor concentrate pentru majoritatea categoriilor de animale. Sroturile de soia constituie un articol de comert international foarte important, de multe ori avand o valoare mai mare decat uleiul care se obtine din seminte.
Daca in ratia gainilor se adauga 10 g de urluiala de soia, productia de oua creste considerabil, chiar cu pana la 40 %.
In ratia zilnica a unei vaci de lapte 1-2 kg de srot de soia creste productia cu 1 – 1,5 litri lapte pe mulsoare.
– Planta intreaga se foloseste ca furaj verde pe pasune, fan uscat si conservat, nutret insilozat, iar tulpinile si pastaile ramase dupa treierat se pot folosi in furajarea animalelor (dupa o prealabila pregatire), ca ingrasamant organic, combustibil sau pentru prelucrari industriale (obtinerea furfurolului si matasii artificiale).
– Fiind planta leguminoasa, care intra in relatie de simbioza cu bacteriile fixatoare de azot, soia este o planta buna premergatoare chiar si pentru cerealele de toamna, cand se cultiva soiuri timpurii, lasand in sol cantitati mari de azot (80 – 120 kg/ha).
Pentru a putea fi utilizata in toate situatiile enumerate anterior, soia, trebuie cultivata in cele mai bune conditii care sa-i dea posibilitatea sa ofere productii cat mai mari si cat mai calitative.
Cultura de soia se intalneste de la 55 grade latitudine nordica (Moscova) pana la 45 grade latitudine sudica (Argentina si Chile).
Acest lucru demonstreaza capacitatea foarte ridicata de adaptare la diferite conditii climatice si de sol, dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperata calda, cu umiditate suficienta si soluri propice.
In tara noastra zonele geografice pentru cultura de soia se impart:
– in functie de cerintele fata de clima si de sol; se intalnesc 3 zone de favorabilitate;
– in functie de potentialul termic, respectiv suma temperaturilor biologic active (TBA) cu pragul biologic de 10 grade C; se intalnesc 5 zone de favorabilitate
Alt aspect important in tehnologia de productie sunt lucrarile de pregatire a solului, pentru cultivarea soiei, care sunt asemanatoare cu lucrarile de pregatire a terenului pentru cultura porumbului.
Prin lucrarile de pregatire a solului in vederea semanarii soiei se urmareste:
– afanarea si aerisirea solului;
– incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale, a ingrasamintelor si amendamentelor;
– distrugerea totala a buruienilor;
– crearea unui pat germinativ optim pentru semanat si care sa asigure rasarirea plantelor si dezvoltarea lor in continuare;
– acumularea unor rezerve mari de apa in sol, care sa permita aprovizionarea plantelor pe durata vegetatiei.

Categorii
Afaceri

Samanta de floarea soarelui si tratamentele in vegetatie

Tehnologia de cultivare a florii soarelui este o activitate foarte complexa si are nevoie de o atentie sporita deoarece neefectuarea unei etape importante din procesul de cultivare duce la piederi de recolta atat cantitativ cat si calitativ. Dupa cum bine stim, alegerea materialului seminincer si tratamentele aplicate la samanta si in vegetatie duc la obtinerea unei culturi lipsita de buruieni si daunatori.
Samanta de floarea soarelui destinata semanatului trebuie sa fie din anul precedent, sa fie certificata F1(in cazul hibrizilor), sa apartina unor categorii biologice superioare (in cazul soiurilor) si sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute de standardele STAS in vigoare.

Samanta folosita la semanat trebuie sa fie fara sparturi si fisuri, cat mai uniforma si cu masa a 1000 de boabe (MMB) cat mai mare, dar nu mai mica de 50 – 80 g, conditii ce asigura o buna germinatie in camp si o buna putere de strabatere, ceea ce conduce la un rasarit uniform si rapid.

Tratarea semintelor de floarea soarelui inainte de semanat contra bolilor si daunatorilor este obligatorie.
Aceasta actiune se face preventiv pentru combaterea principalelor bolilor produse de un complex de agenti patogeni cum ar fi:
– Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb),
– Plasmophara helianthi (mana florii-soarelui),
– Botrytis cinerea (putregaiul cenusiu).

In timpul vegetatie o actiune de ingrijire a culturii o reprezinta combaterea daunatorilor si bolilor care apar ca urmare a nerespactarii tratamentului la samanta sau a unor infestari masive. Daunatori floarea soarelui: ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), viermii sarma (Agriotes spp), afidele, gargarita, gandacul pamantiu si alti gandaci de frunze.
Daca situatia o impune, pentru combaterea viermilor sarma se vor face tratamente la sol cu Sinolintox 10G – 20 kg/ha, Marshal 1,5 D – 10 – 15 kg/ha aplicate pe rand, odata cu semanatul, respectiv Actara 25 WG – 0,1 kg/ha, Marshal 25 EC – 2 l/ha, aplicate dupa rasarirea florii-soarelui, pentru combaterea ratisoarei si afidelor.
In cultura de floarea-soarelui buruienile cauzeaza pagube mari, iar pierderile de productie ajung pana la 60-80%.
Floarea-soarelui are un ritm mai lent de crestere a tulpinii pana in faza de aparitie a butonului floral, timp de frunze 3 – 5 saptamani de la rasarire, in aceasta perioada existand pericolul imburuienarii culturii. Dupa aceasta perioada, pericolul de imburuienare dispare ca urmare a faptului ca plantele acopera foarte bine solul, impiedicand rasarirea buruienilor.
Aceste buruieni consuma mari cantitati de apa, diminueaza spatiile de nutritie si cantitatea de substante nutritive si favorizeaza inmultirea si transmiterea bolilor si a parazitilor comuni florii-soarelui.
Buruieni din cultura de floarea soarelui: Echinochloa, Setaria, Digitaria, Sorghum halepense din samanta Amaranthus, Chenopodium, Hibiscus, Portulaca, Xanthium, Abutilon, Sinapis, Raphanus, Solanum, Sinapis, Raphanus, Brassica.

Din aceasta cauza trebuie luat in calcul combaterea integrata a buruienilor, care se realizeaza prin respectarea rotatiei culturilor, a calitatii (uniformitate si incorporarea resturilor vegetale) si epocii de executare a araturilor, a respectarii perioadei si desimii de semanat, prin prasile mecanice si prin aplicarea erbicidelor.

Erbicidele se pot aplica pe toata suprafata – concomitent cu lucrarile de pregatire a patului germinativ, in benzi – concomitent cu semanatul – sau in benzi in timpul vegetatiei. Alegerea erbicidelor si a asociatiilor de erbicide depinde de la caz la caz, de buruienile prezente in terenul in care se cultiva floarea-soarelui.
Erbicide floarea soarelui: Pulsar 40, Dual Gold, Stomp (4,0-5,0 l/ha), Racer (2,0-3,0 l/ha), Raft 400, Goal, Leopard, Pantera, Select Super , Targa Super 5 EC.

Categorii
Afaceri

Culturi de floarea soarelui

Succesul in agricultura depinde in mare parte de cunostintele fermierului despre procesul tehnologic de cultivare a fiecarei plante in parte. In ceea ce priveste cultura de floarea soarelui, aceasta necesita cunostinte despre zonele de cultura ale hibrizilor si ale soiurilor, despre fertilizare si despre semanat.

Culturi de floarea soarelui se pot infinta in multe regiuni, pe suprafete intinse de pe teritoriul tarii noastre, unde se intalnesc conditii optime de vegetatie. Cu toate acestea, potentialul productiv al hibrizilor este influentat de nivelul de umiditate si de insusirile fizice si chimice ale solurilor pe care este extinsa cultura, precum si de planta premergatoare acesteia.

Floarea-soarelui este foarte mult raspandita datorita capacitatii sale de a se adapta la diferite conditii de mediu si de modificarile acestora.

In Romania sunt diferentiate cateva zone de cultura pentru floarea-soarelui. – Zona I – Campia Romana si Dobrogea cu solurile de tip cernoziom si Campia de Vest. Aceasta zona asigura cerintele optime fata de temperatura, dar cerintele fata de umiditate sunt acoperite in Campia de Vest din precipitatii, iar in Campia Romana si Dobrogea numai in conditii de irigare.
– Zona a II-a – Lunca Dunarii pe soluri aluviale foarte fertile unde conditiile de vegetatie pentru floarea-soarelui sunt favorabile datorita, aportului apei freatice si microclimatului specific.
– Zona a III-a – Campia Gavanu-Burdea (cu asociatii de vertisoluri), Campia Leu-Rotunda si Campia Plenita (cu cernoziomuri levigate si preluvosoluri roscate). Aceasta zona este foarte favorabila din punct de vedere termic si precipitatiile anuale sunt de peste 550 mm.
– Zona a IV-a – Campia Jijiei, podisul Barladului si Campia Transilvaniei. Zona mai putin favorabila, in primul rand din cauza gradului de eroziune a solului.
– Zona a V-a – Podisul Moldovenesc, Piemonturile Vestice si Piemontul Getic sudic. Zona putin favorabila din cauza temperaturilor mai scazute si a compozitiei fizice si chimice a solurilor.

In agricultura moderna, exista posibilitatea de a extinde zonele favorabile pentru cultura, si de a imbunatati calitatile acelor zone prin aplicarea ingrasamintelor si a irigatilor.

Pentru fertilizare florea soarelui, trebuie sa tinem cont de faptul ca aceasta planta este o mare consumatoare de elemente nutritive, productii ridicate sub aspect cantitativ si calitativ, obtinandu-se in principal prin fertilizare corespunzatoare cu azot, fosfor si potasiu, iar acolo unde situatia o impune si prin folosirea microelementelor cu magneziu, zinc si bor.

Pentru o productie de 100 kg seminte plus productia secundara aferenta, floarea-soarelui extrage din sol 4 – 6 kg azot, 1,5 – 2,3 kg P2O5 si 7,5 – 12 kg K2O), la acestea adaugandu-se 1,8 kg calciu, 1,1 kg magneziu, 0,5 kg sulf, 0,2 kg sodiu, 26 g fier, 5,5 – 15,5 g mangan, 4,2 – 9,9 g zinc, 1,5 – 1,9 g cupru, 6,5 – 13,5 g bor, 0,4- 2,9 g molibden si 28,7 g aluminiu.
In nutritia cu N, P si K la floarea-soarelui, perioada critica o reprezinta faza de rasarire, formarea primei perechi de frunze adevarate si inflorirea, iar influenta negativa a insuficientei acestora nu mai poate fi corectata ulterior, chiar daca se asigura cele mai bune conditii de nutritie.

Ca urmare, asigurarea unei bune aprovizionari a plantelor de floarea-soarelui cu toate elementele nutritive si magneziu inca de la rasarire constituie una dintre principalele conditiile pentru obtinerea unor productii mari. O alta problema o implica semanatul care are influente negative sau pozitive asupra intregului proces de cultivare. Epoca optima de semanat floarea soarelui este 25 martie – 15 aprilie, cand conditiile prielnice de mediu favorizeaza buna dezvoltare a plantelor.

Nerespecatrea anumitor criterii la momentul semanatului atrage dupa sine o serie de probleme inca de la inceput.
– epoca de semanat
– densitatea de semanat
– norma de semanat
– adancimea de semanat
– distanta intre randuri
Norma de semanat este foarte importanta deoarece de ea depinde nivelul de productie obtinut pe acea suprafata de teren, astfel incat exploatarea sa fie facuta la parametri maximi din potentialul agricol. Pentru soiuri, norma de semanat este de 5 – 5,5 kg/ha, iar pentru hibrizi de 3 – 4 kg/ha la o densitate medie de 45 mii – 50 mii plante/ha.

Categorii
Afaceri

Depozitarea graului – diminuarea pierderilor calitative si cantitative prin controlul buruienilor si daunatorilor

Tehnologia de cultivare a graului este o activitate foarte complexa si are nevoie de o atentie sporita deoarece neefectuarea unei etape importante din procesul de cultivare duce la piederi de recolta atat cantitativ cat si calitativ.

Dupa cum bine stim, perioada de seceris, este o perioada in care fermierul are posibilitatea sa observe si sa adune roadele muncii sale de aproape un an de zile. Dupa recoltare vine un proces tehnologic foarte elaborat care poate sa distruga recolta in cazul in care nu i se acorda atentia cuvenita, si mai exact depozitarea graului.

Depozitarea graului la ora actuala se face in silozuri special amenajate care dispun de sisteme performante de uscare si aerare ce permite fermierului sa controleze in mare parte toate procesele aparute in aceasta perioada. Aceste siteme performante ajuta si in cazul in care graul este recoltat cu un continut mare de apa, existand posibilitate de uscare pana la o umiditate optima de depozitare.
Dupa cum spuneam, o actiune neexecutata, are consecinte care se regasesc in calitatea recoltei.
Pentru a ne putea bucura de o recolta calitativa si cantitativa trebuie sa tinem cont in perioada de vegetatie de tratamentele specifice.
Semintele de buruieni aflate printre boabele de grau diminueaza calitatea graului si a fainii obtinute din acesta.
Aceste seminte pot fi tinute sub control doar in cazul in care in perioada de vegetatie s-a efectuat corect tratamentul cu erbicide grau pentru combaterea si prevenirea buruienilor.

Pagubele cauzate de buruieni, daca nu sunt combatute eficient, sunt cuprinse intre 10 – 20 % si se pot ridica la 60 – 80 % din recolta.
Buruienile dicotiledonate sunt cele mai dominante in culturile de grau, gasindu-se peste 40 de specii. Cele mai daunatoare sunt urmatoarele specii: neghina (Agrostemina githago), albastrita (Centaurea cyanus), volbura (Convolvulus arvensis), turtita (Gallium aparine), musetelul nemirositor (Matricaria indora), macul rosu (Papaver rhoeas), hrisca urcatoare (Polygonum convolvulus), mustarul salbatic (Sinapis arvensis), susaiul (Sonchus arvensis), mazarichea (Vicia ssp.).

Dintre buruienile monocotiledonate, mai reduse ca numar, cele mai periculoase sunt iarba vantului (Apera spica venti) si ovazul salbatic (Avena fatua).
O alta problema o reprezinta daunatorii graului care pot deprecia cerealele si produsele obtinute din prelucrarea acestora, provocand pagube mari. Acesti daunatori, in general, sunt adaptati conditiilor de viata din magazii, silozuri, unitati de productie sau din camp, pierzand facultatea de a zbura, si nu se poate dezvolta in afara contactului cu masa de cereale sau cu planta in lan. Din aceasta cauza trebuie luate masuri de combatere a acestora inainte sa ajunga in depozitul de grau.

Pierderile cauzate de daunatori insecte cum ar fi, Gargarita graului – Sitophilus Granarius, Molia cerealelor –Sintotroga cerealella, Soarecele de casa – Mus musculus, Clestarul fainei – Tyroglipus farina, etc. se ridica la peste 10% din productia totala. Pentru un mai bun control al populatiilor de insecte care afecteaza graul in timpul depozitarii, este necesar tratamentul buncarelor cu substante special destinate (insecticide). Aceste tratamente se fac cu 3 – 4 saptamani inaintea introducerii. Cei mai fecventi contaminatori intalniti la recolta de grau pot fi: taciunele, cornul-de-secara, excrementele de soareci, hoaspe, seminte de buruieni, praf si pietre, parti din insecte, si alte recolte.

Toti acesti contaminatori au un efect negativ asupra calitatii graului, ceea ce face comercializarea acestuia mai grea si la un pret mai mic, neputand fi utilizat in industria alimentara sau de panificatie.

Inainte de depozitare, graul necesita o curatare prin vanturare atunci cand contaminantii sunt mai usori decat boabele. Vanturarea va elimina majoritatea boabelor zdrobite, hoaspele, taciunii sau boabele mici. Graul poate fi vanturat de cate ori este necesar pentru a obtine cereale curate.

Categorii
Stiinta si Tehnologie

Cultura de floarea soarelui, influentata de temperatura si hibrizi

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) este o planta oleifera ierboasa, (a carei seminte sau fructe contin ulei gras), care a fost domesticita in jurul anului 1000 i.Hr., in vestul SUA.
Floarea-soarelui are utilizari in alimentatia omului si in hrana animalelor, utilizari industriale si energetice, la care se adauga o serie de utilizari specifice.
Soiurile cu polenizare libera (salbatice) au fost inlocuite cu hibrizi de floarea-soarelui, determinand aparitia unei noi etape in dezvoltarea tehnologiei de cultivare a acestei plante oleaginoase (etapa florii-soarelui hibride).
Acesta trecere de la creerea de soiuiri la creerea de hibrizi a constituit pentru cultura de floarea-soarelui, un salt calitativ, ce a asigurat cresterea productiei si a continutului de ulei.
In prezent, in cultura de floarea soarelui se folosec pe scara larga hibrizii performanti, atent selectionati.
Fructele acestei plante – achenele – contin 43 – 32 % de ulei, 20 % de substante proteice, 5 % de hidrati de carbon, 35 % de cenusa.
Pe langa continutul in aminoacizi esentiali (triptofan, izoleucina, lizina), floarea-soarelui de “rontait” are si un continut ridicat de fier, glucide, saruri minerale, vitamine asigura in jur de 550 calorii/100 g seminte consumate.
Romania este considerata prima tara din lume care a cultivat hibrizi de floarea-soarelui obtinuti pe baza de androsterilitate nucleara marcata genetic, primii hibrizi creati fiind Fundulea 52 si Fundulea 53, introdusi in productie in anul 1973
Hibrizii de floarea-soarelui admisi pentru a fi cultivati in Romania in anul 2009 sunt: Aitana, Alex, Almanzor, Anabela SU, Arena, Arpad, Aurasol, Betina, etc.
Pe langa calitatea genetica a acestor hibrizi, cultura de floarea soarelui are nevoie de unele conditii mediu si de tehnologie pentru a asigura productiile maxime specifice caracteristicilor acestora.
Cerintele de mediu in cultura de floarea soarelui se impart in cerinte de temperatura, cerinte de lumina, cerinte de umiditate si cerinte de sol.
Floarea-soarelui ofera recolte bune in regiunile in care media temperaturilor din perioada de vegetatie (aprilie-august) este de 18 – 22 grade C.
Excesul de temperatura determina reducerea continutului de acid linoleic in uleiul de floarea-soarelui.
Plantele tinere rezista perioade scurte de timp la temperatura de pana la – 8 grade C,. Expunerea la temperaturi scazute pe o perioada mai lunga de timp, afecteaza negativ plantele.
Floarea-soarelui este o planta care are un consum de apa foarte ridicat, dar cu toate acestea are o rezistenta sporita la seceta.
Cerintele plantelor de floarea-soarelui fata de factorul apa sunt diferite in functie de faza de vegetatie.
Floarea-soarelui este o planta care are nevoie de multa lumina, iar timpul posomorat si lumina slaba, de la inceputul perioadei de vegetatiei, poate conduce la inhibitie, la formarea de tulpini subtiri si frunze mici, reducand recolta.
O caracteristica a acestei plante este fenomanul de heliotropism ceea ce face ca planta sa se roteasca dupa sursa de lumina.
Floarea-soarelui prefera solurile cu fertilitate ridicata, cu textura mijlocie (lutoase sau luto-nisipoase), profunde si cu o capacitate mare de retinere a apei si un pH cuprins intre 6,4-7,2.
Se recomanda ca lucrarile de pregatire a solului sa fie facute cat mai eficient, evitandu-se trecerile repetate pe teren care determina inrautatirea insusirilor solului, stiind faptul ca lucrarea de arat solicita 25 – 30 % din consumul de combustibil al tractoarelor si utilajelor agricole, pe intreaga tehnologie.
Daca cultura de floarea-soarelui amplaseaza dupa porumbul pentru boabe, campul se discuieste in doua directii, la o adancime de 6 – 8 cm si se ara la adancimea de 25 – 27 cm.