Esperanto este de departe cea mai utilizata limba creata artificial, cunoscuta si sub numele de Doktoro Esperanto (cel care spera) – pseudonimul sub care Ludwik Lejzer Zamenhof a publicat bazele studiului sau in anul 1887.
Scopul crearii sale pornea de la dorinta de a dezvolta o limba neutra care sa fie usor de invatat si sa faciliteze comunicarea internationala.
Esperanto este vorbita cu preponderenta in comunitatea de vorbitori esperanto, dar si in afara acesteia, ca de exemplu pentru un post oficial care solicita cunoasterea acestei limbi.
In ceea ce priveste literatura de specialitate in limba esperanto, exista doua mari tendinte: traducerile si operele originale scrise in esperanto. Primele texte mai lungi au fost de fapt traducerile unor opere de apartin literaturii internationale, iar primul roman orgininal a aparut in 1907. Textele originale in esperanto au fost publicate abia dupa primul razboi mondial. Printre scriitori cunoscuti care au publicat mostre literare in esperanto se numara si Jorge Camacho din Spania, Spomenka Stimec din Croatia, Sten Johansson din Elvetia si mai ales Marjorie Boulton.
Pana in prezent Esperanto nu a fost folosita decat de cateva state ca mijloc de comunicare iar in cea mai mare parte este vorba de informatii turistice ori descrierea imprejurimilor. Cateva state comuniste au publicat si scrieri in experanto cu tematica politica (ex. operele lui Mao in China si discursurile lui Gorbaciov din Rusia). Alte scrieri in limba esperanto le includ pe cele din perioada nationalista din Germania al caror subiect erau scrierile si discursurile lui Hitler iar in Ungaira s-au publicat opere de-ale lui Mussolini.
Pentru cei care doresc sa invete esperanto in Romania, oferta este aproape inexistenta. Poate ca unul dintre motivele pentru care nu se tin cursuri de experanto la noi este acela ca nici cerere nu exisita. Cursurile de limbi straine au multi adepti care vin sa invete din placere, insa nu este pierdut din vedere nici faptul ca poate intr-o buna zi va fi de folos, ceea ce nu este cazul daca vorbim de cursurile pentru invatarea unei limbi artificiale.
Ivo
Atotştiutori, românii se pricep la orice. Fără să fi pus vreodată mâna – darămite piciorul – pe o minge de fotbal, sunt capabili să-i dea lecţii şi lui Pelé. La fel şi cu esperanto: fără să fi studiat o lucrare serioasă despre această limbă, românul ştie destul ca să publice şi un articol despre ea. Articolul de mai sus pare să fie tradus cu Google Translator şi conţine aberaţii care nu fac altceva decât să dovedească diletantismul autorului, nu numai vizavi de esperanto, ci şi de scris în general.
Esperantistul
Articolul are unele neclaritati si greseli privind cei cativa scriitori mentionati.As dori sa aflu si eu care sunt operele lui Hitler si Musolini publicate in Esperanto?Informarea si documentarea este facuta dupa ureche fapt ce induce cititorului informatii false ca sa nu le spun minciuni.Sfatul meu: inainte de a scrie despre ceva documenteaza-te!