Operatiile procesului de transport se pot grupa in operatii de deplasare a autovehiculelor si implicit a marfurilor si operatii de manipulare a marfurilor pentru incarcarea si descarcare autovehiculelor.
Operatiile de manipulare a marfurilor sunt din punct de vedere al utilizarii autovehiculelor, durate de stationare, iar nivelul de mecanizare al acestora nu este intotdeauna similar cu cel al operatiilor de deplasare. Aceste elemente de diferentiere sunt cauzele consumului mai mare de munca manuala si de timp la operatiile de manipulare, de unde si necesitatea unei atentii deosebite pentru organizarea activitatii de manipulare a marfurilor.
Punctul de incarcare-descarcare reprezinta diferite amplasamente permanente sau nu, pentru efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare a autovehiculelor si unde se intocmesc formele de primire sau expediere a acestora. Amplasarea punctelor trebuie facuta rational, in raport cu caile de acces, cu spatiile de manevra precum si al dotarii cu instrumente de manipulare astfel incat incarcarea sau descarcarea sa se faca in cel mai scurt timp.
Activitatea punctelor de incarcare-descarcare este caracterizata cu ajutorul mai multor indicatori.
Analizand variatia indicatorului de utilizare a unei tone capacitate din parcul inventar de autovehicule in functie de distanta medie si timpul de stationare pentru incarcare-descarcare se constata urmatoarele:
– pentru distante mici si medii, 20-30 Km, influenta timpului de stationare pentru incarcare-descarcare este mare datorita ponderii mari a acestuia in timpul de cursa;
– pentru distante mari, de peste 50 Km, aceasta influenta devine tot mai neinsemnata.
Plecand de la aceste considerente si de la tendinta permanenta de reducere a distantei medii de deplasare apare tot mai pregnanta, necesitatea reducerii timpului de manipulare a marfurilor pentru incarcare-descarcare, lucru care se poate realiza prin mecanizarea acestor operatii.
Lasă un răspuns